În dorul meu către tine,
Chiar şi pietrele suspin!
Lumea mea,doar pentru mine,
E surâsul tău divin!
O dragoste neîngrădită,
Ce pe mine m-a robit.
Am lăsat-o fericită,
Pe pământ,cum şi-a dorit!
Un zâmbet pus la picioare,
Sufletul în flori lăsat!
Astăzi inima mă doare,
Căci prea iute ai plecat.
Vise puse în lumină,
Umbrite de ochii tăi!
N-am ştiu că o să vină
Râu de lacrimi în ai mei!
O durere care curge
Ca un izvor nesecat,
Poza ta, de pe o cruce,
Şi un zâmbet,au rămas!
Îţi port dor în veşnicie,
Cât voi fi pe acest pământ!
Iar când vântul, lin, adie,
Flori vor creşte pe mormânt!
VIAŢĂ TRECĂTOARE-BLOGUL LUI VALY 
Lasă un comentariu