TĂVĂLUG DE VISE
Trec clipe, trec anotimpuri,
Fără ca să ştim, vom îmbătrâni!
Vom privi, în suflet, miile de clipuri,
Şi la amurg, speri, din nou a mai iubi!
Tăvălug de vise, durere şi speranţe,
Peste noi ,viaţa le-a adus.
Clipe ,irosite, puse în balanţe,
Şi-am uitat, prea mult, a mai trăi!
Am călcat pământul ,fără de iubire,
Uitând frumosul, pe care, Dumnezeu l-a dat!
Soare şi lumină,asta-i fericire,
Şi-n lacrimi ,amare, prea ne-am înecat!
Cu sufletul,greu, le plângem de milă,
Celor care ,durere „cerşesc”.
Dar uită, mâna să o ţină,
A celor, pe care îi iubesc!
DE
VALY GRĂDINARIU PLUGAR,6 DECEMBRIE 2015