Cerul scutură furios iar norii.
Picături, reci,de ploaie cad.
Chiar de ştii că vin, din nou, zorii,
În trecut rămâi blocat!

Zilele îmbrăcate în fericire,avid le priveşti,
Uitând că niciodată nu se mai întorc!
Şi oricât de mult le mai iubeşti,
Astăzi sunt scrum,arzând la mare foc.

Stelele au coborât lucind în ochii tăi.
Fericit,alergam, desculţ, prin iarbă!
Picături de rouă,aprindea în văpăi
Inima şi lumea îmi era dragă!

În orice colţ de lume te-ai ascuns.
Visam că dragostea mea te va găsi.
Şi am rămas blocat mult în trecut,
Şi tinereţea în neant se risipi!

Am spălat pământul cu lacrimi amare,
Şi n-am văzut că flori, din nou, au răsărit.
Blocat în trecut, sufletul îţi moare,
Şi n-ai timp să vezi că iarba a înverzit!

Din briza mării o nouă adiere.
Într-o zi, din nou, m-a îmbrăţişat!
Un sărut pe buze, cu gustul de miere,
M-a făcut să şterg, trecutul blestemat!
DE
VALY GRĂDINARIU PLUGAR,27 IANUARIE, 2016despartire2

Anunțuri