Mă întreb, unde ne-am pierdut?
Rătăcim,prin amintiri,un timp prea lung.
Aruncăm vorbe cu noroi.
Şi uităm că ,o dată, eram doi.

Vreau o ultimă atingere,mai vreau un sărut.
Să umplu, pentru o viaţă, sufletul ce-i gol.
Să mă pierd în acel frumos trecut.
Să uit de greu, să-mi fie uşor.

Prea multe lacrimi,pierdute în zadar.
Prea multe, vorbe mincinoase.
Oare vei avea,vreodată, habar?
Că ţi-am fost manta, în nopţile geroase!

Apari în vis,o amintire.
Din ochii tăi,ocean de lacrimi curg.
Un vis, o viaţă într-o trăire.
Şi multe regrete,care te cuprind.

Prea repede vorbim despre trecut.
Uitând că el marchează viaţa.
Te vreau,mai vreau un sărut,
Din stropi de rouă,dimineaţa.

Vino,ascultă-mi inima.
Ea plânge, cu lacrimi de sânge.
Şi numai pentru tine,bate ea.
O viaţă, până ce se stânge.

Mă întreb de ce mi-e dor de tine!
De ce destinu-n cale mi te-a scos!
De ce frumoasa fericire
Te-a îndepărtat ,şi fără tine, nimic nu are rost.

Aş vrea să pot ,din nou, zbura.
Comoara vieţii s-o găsesc!
Un tron să fac în inima ta.
Şi pentru tine,mereu, să-l păzesc.

Am luptat cu dragostea,dar uşor m-a învins!
Oare de ce mai trebuie să repet?
Că am trăit,lângă tine,cel mai frumos vis,
Pe care,niciodată, nu am cum să-l pierd!

Poate într-o zi ne vom revedea.
Depănând amintiri, la gura unui şemineu.
Sălbatic, te voi săruta.
Şi-am să-ţi spun frumoaso ,c-am rămas tot eu!

DE
VALY GRĂDINARIU PLUGAR,9 IUNIE,2015143651545_12854434_17717709

Anunțuri