Câmpuri de lacrimi, răsar pe pământ.
Boabe de mărgăritar, în flori de primăvară.
Petale,strivite, şi duse de vânt,
Şi gerul,crunt,al iernii, în zi de plină vară.

Curg lacrimi, oceanul se înalţă.
Revărsând, furioase, valuri ce lovesc.
Sufletul este corabie în derivă,
Şi nu-i nimeni să te salveze, de la înec!

Curg lacrimi, în amintiri rămase pe hârtie.
Când vântul te îngheaţă, în nopţile cu stele.
Aştepţi, aştepţi, nimeni n-o să vie,
Şi frumos zâmbeşte, doar a ta durere.

Sunt ,prea multe,lacrimi vărsate de iubire.
Sunt , prea multe,lacrimi vărsate de necaz.
Plângi, aştepţi….o dulce fericire,
Să-ţi şteargă, lacrima de pe obraz.

Fără iubire, zâmbet nu mai este.
Şi cerul, culoarea şi-a schimbat.
Plânge, spunând o poveste,
Că distanţele ,mari,mereu ne despart.

Aş vrea să plâng, cu lacrimile tale.
Inima, în palmă să ţi-o pun.
Vorbe mincinoase, multe vorbe goale,
Te-au rătăcit, pe al vieţii drum.

Coboară din trecut, în visele de azi.
Un pescăruş ce zboară,cu aripa frântă.
Ascultă glasul vieţii,fă ,iar, primii paşi,
Şi pentru fericire, luptă!

DE
VALY PLUGAR,22 MAI,2015triste-nemarginita

Anunțuri