N-am cerut să vin pe lume.
Dar în ea când m-am trezit.
N-a fost nimeni lângă mine.
Sunt un suflet, părăsit.

Într-o cameră, prea, rece.
Fără un dram de iubire.
Am crescut şi timpul trece,
Cu gândul,mamă, la tine.

Am fugit, copil, pe stradă.
Sunt copil, abandonat.
Oare cine eşti,tu, mamă?
Şi de ce, viaţă mi-ai dat?

Am citit ,plângând, în carte.
De mamă, cuvânt duios.
N-am avut de tine, parte,
Sunt în viaţă, fără rost!

Mi-am dorit să am o mamă,
Un glas, blând, care mă ceartă.
Lacrima ,ce curge-n taină,
Ea, zâmbind, ca să mi-o şteargă.

Sunt ,orfan, singur pe lume.
Înger, de-a lui Dumnezeu.
Mă gândesc, zilnic, la tine.
Vino, mamă, că mi-e greu!

DE
VALY PLUGAR,30 APRILIE,2015copiii-abandonati-pentru-ca-mancau-prea-mult-s-au-intors-acasa-bunica-lor-bolnava-psihic-107121

Anunțuri