Cerul aruncă, afară, marea agitată.
Cu lacrimi,curate, plânge pe pământ.
Plânge o floare,o floare albastră.
Când petala,ei, e dusă de vânt.

Rămas bun floare albastră!
Astăzi plec din lumea ta.
Caut drumul,altă astră,
Că mă cheamă, dragostea!

Pe o orbită, îndepărtată,
Ea aşteaptă, s-o găsesc.
Tu, cu lacrima curată.
M-ai învăţat să iubesc.

Călător, pribeag,prin univers,
Încerc să prind stelele, în mână.
O floare, printre ele,eu, zăresc,
Tu, floare albastră, dulcea mea stăpână!

Cerul se apropie de pământ,
Îmbracă floarea în lumină.
Coboară, un călător, grăbit,
Şi pe floare o alină:

-Bun găsit,floare albastră,
Lacrima,a luat sfârşit.
M-am întors,din nou,acasă,
Că, prea mult, m-am rătăcit!

DE
VALY PLUGAR,28 APRILIE,2015corina-chirila-floare-albastra

Anunțuri