Am rugat cerul să dea o ploaie de iubire,
Peste pământul prea înlăcrimat.
S-aducă în viaţa multă fericire,
Că prea în durere e scăldat.

Din cerul mut şi rece,stropii mari curgeau,
Transformaţi în boabe cristaline.
Şi lumea întreagă cuprindeau.
Spălând durerea ,cu stropi de fericire.

Un strop pe faţă mi-a căzut,
Plângea cu lacrimile mele.
Am privit cerul şi-am văzut,
Ocean de lacrimi şi durere.

Aduse de pe pământul înlăcrimat,
De ură ,nepăsare şi suflete de gheaţă.
Când şi îngerii în durere cad,
Văzând că noi, nu punem preţ pe viaţă.

Am rugat cerul în cuget să ne dea,
Lumina primăverii renăscute.
Să ne ţină strâns mâna,
Şi niciodată, pe noi să nu ne uite,

Şi dintr-o dată mii de culori,
Au apărut, prin stropii mari de ploaie.
Din cer priveau ochi zâmbitori,
Când viaţa nu ne-ndoaie.

Credinţa şi speranţa, florile iubirii,
Strălucesc mereu în alb imaculat.
Curăţă răul, pe drumul fericirii,
Atunci când Dumnezeu, iar ne-a îmbrăţişat!

DE
VALY PLUGAR,22 MARTIE ,201502efb21c49c6

Anunțuri