Când copii eram odată,
Şi de mână ne ţineam.
Parcă-n lumea mare,lată,
Eu cu tine, doar eram.

S-au dus anii, am crescut.
Au rămas doar amintiri.
Şi în suflet am sădit,
Acel zâmbet de copil.

Un înger din cer venit.
Cu aripe lungi şi moi.
Suflet pur, de neatins.
De durere sau nevoi.

De mă-ntorc în timp, zâmbind.
În a mea copilărie.
Îmi văd sufletul zburând,
Flori albe de pe câmpie!

Am lăsat -n urmă izvorul,
Bătrânul nuc de pe drum.
Astăzi la toate duc dorul,
Şi mă-nbată a lor parfum.

Zăresc chipul mamei blând.
Ce cu zâmbet mă privea.
Pe tata, cu păr cărunt,
Când uşor se încrunta!

Sus pe deal era o casă,
Unde urmăream lumina.
Era fata mea frumoasă,
Pentru inimă, stăpâna!

Zâmbesc, trist, prin amintiri,
După lumea din trecut.
Azi mă-nbată în trăiri,
Zâmbetul ce l-am sădit.

Acel zâmbet de copil,
Ce nu moare niciodată.
Cerul mare şi senin,
Ce l-amLove-With-Your-Childhood-Fr stăpânit odată!

Cât aş vrea să mă întorc,
În a mea copilărie.
Timpul să îl ţin pe loc.
Bătrâneţe să nu fie!

DE
VALY PLUGAR,8 FEBRUARIE, 2015

Anunțuri