DOR ŞI AŞTEPTARE

În miez de noapte…sună telefonul.ea , somnoroasă, ridică receptorul, întrebând:
-Cine eşti, de mă deranjezi la o oră aşa de târzie?
-Sunt cel pe care l-ai părăsit, dar pe care te iubeşte la fel..deşi a trecut un an, răspunde vesel, o voce de bărbat.
-Dacă te-am părăsit, de ce mă mai suni?
-Pentru a-ţi spune că te iubesc la fel, ca în prima zi.
-Bine, mă iubeşti tu,dar eu, cum ţi-am spus, nu simt la fel.Apropo,mă iubeşti aşa de mult încât să mă aştepţi o viaţă?
-Te iubesc…dar nu trebuie să te aştept o viaţă..simt că se apropie ziua, când îţi vei da seama că singurul care te-a iubit cu adevărat sunt eu;ceilalţi, au căutat să profite şi de tine şi de situaţia ta materială, bună,te-au făcut să verşi lacrimi..dar i-ai gonit la timp.
Vorbele lui au pus-o pe gânduri, somnul pierindu-i şi luminată de un gând, îl întreabă:
-Nu cumva tu eşti …misteriosul care-mi trimite zilnic…buchetul cu flori?Nu pot să cred că mă iubeşti la fel..deşi ne-am despărţit de un an!
El a iubit-o în tăcere,trimiţându-i ,zilnic flori, cu speranţa în suflet că într-o zi va fi fericit cu ea!
Dumnezeu i-a ascultat ruga iar azi sunt un cuplu minunat,cu 2 flori răsărite ..în grădina dragostei!

DE
VALY PLUGAR,8 IANUARIE 2014