Un băiat şi o fată se iubeau foarte mult, dar pe cât de mare le era dragostea, la fel de mari erau şi diferenţele de opinie,dintre ei.
Trebuind să plece, la război,îi spune iubitei:
-Dacă se întâmplă cumva ca să nu mă mai întorc, în viaţă, din acest război,vreau să rămâi, pentru cei care ne cunosc,soţia mea, nu doar iubita mea;de aceea te cer, de soţie.Vrei să te căsătoreşti, cu mine?
-Dar de unde ştim că procedăm bine, cu această căsătorie, ţinând cont că avem atâtea diferenţe de opinie;suntem destinaţi,oare, unul- altuia?întreabă fata, tristă.
-Sincer, nu ştiu, chiar că nu am cum..singurul lucru pe care-l ştiu, cu adevărat,este că te iubesc, din tot sufletul, si vreau să fac ,din dragostea noastră, o artă a iubirii!dacă ,şi .tu simţi la fel, spune, da,îi răspunde, el.
-Eu, te iubesc ,la fel de mult,aşa că întoarce-te, în viaţă, din acest război, iar viaţa ne va arăta dacă am procedat corect, sau nu.Vreau să-ţi mai promit că voi face,din dragostea noastră.un rug al ..dragostei,care va arde, zilnic, câte-un pic, viaţa, întreagă!
DE
VALY PLUGAR 21 AUGUST 201411-reguli-despre-iubire1

Anunțuri