COPII

Copiii!Viaţa, veselie,zâmbete,năzdrăvănii!
Glasul lor vesel, năzdrăvăniile lor, te fac să simţi că viaţa există cu adevărat în sufletul tău, plin de atâtea dureri, uneori!Ei dau sens vieţii noastre,ne mângâie în tinereţe şi ne alină bătrâneţea!
Cei care urăsc copiii, se urăsc pe ei însuşi!
Copii sunt bucuria şi farmecul vieţii, raza de lumină dintr-un suflet trist, puterea de a merge mai departe, când totul te opreşte în loc.
Să iubim copiii, nu contează a cui sunt!Să dăruim celor abandonaţi de nişte fiinţe jalnice, demne de milă, ,o lumină în sufletul lor nevinovat şi să le ştergem lacrimile celor ale căror mame plâng cu lacrimi de sânge, din cerul înalt.
În tot farmecul dar şi durerea vieţii ,să nu uităm niciodată că toţi am fost copii, având  nevoie de vorbe de mângâiere, de încurajări, de alinare, de nevoia de a ne simţi iubiţi!
Să lăsăm sufletul să zboare, din când în când, ca şi al copiilor, fără să ne fie jenă .. că am dat…în mintea lor!Să dăm în mintea lor, uneori, pe drumul frumos sau trist al vieţii!
Iubire şi speranţă, fericire şi bucurie, zâmbete şi râsete,într-o zi de 1 Iunie, să avem toţi!